|
GEOGRAFIE
Delta Dunării propriu zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de cca 4178 km2 din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul Rom�niei adică 3446 km2, reprezent�nd cca 82% restul de cca 732 km2 fiind situată pe partea st�ngă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, �n Ucraina.
Teritoriul rezervaţiei cuprinde c�teva unităţi fizico-geografice deosebite at�t din punct de vedere morfologic c�t şi genetic:Delta Dunării propriu-zisă,complexul lagunar Razim Sinoe, litoralul Mării Negre p�nă la izobata de 20m, dunărea maritimă p�nă la Cotul Pisicii şi cu zona inundabilă Isaccea Tulcea precum şi sărăturile Murighiol Plopu.
Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul podişului dobrogean cu zonele umede şi palustre.Delta Dunării �ndeplineşte principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei,conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone de tampon pentru a reduce impactul activităţilor umane;este un teritoriu sau o zonă costieră/marină �n care oamenii reprezintă o componentă integrală şi care este administrată pentru obiective merg�nd de la protecţia completă p�nă la producţia intensivă dar durabilă;este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate;este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă şi populaţia locală cooperează pentru rezolvarea necesităţilor umane �mpreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice.
FAUNA
Valoarea economică a faunei deltei este evident dependentă de peşti şi păsări, dec�t de alte animale. Peştele asigură hrana de bază pentru mulţi oameni �n timp ce păsările sunt principala atracţie pentru turişti.
Din clasa peşti se desprind de asemenea nenumărate specii, printre care la noi mai cunoscute sunt cipriniformele (crap, caras, caracudă, lin, babuşcă, obleţ, roşioară, avat, etc), perciforme(şalău, biban, ghiborţ, pietrar etc), clupeiforme (scrumbie de Dunăre, rizeafcă, gingirică), familia gobiide (18 specii de guvizi existenţi �n teritoriul RBDD), etc.
Din clasa mamiferelor amintim ordinul rozătoarelor (bizam, veveriţă, mai multe specii de şoareci, 2 specii de şobolan, 2 specii de sobol sau orbete), insectivorelor (arici, c�rtiţă, chiţcani), carnivorelor (vulpe, enot, pisică sălbatică, vidră, nurcă, nevăstuică, dihor, etc).
PASARI
Una din principalele atracţii ale Deltei Dunării, pentru care se vine aici şi din alte ţări, dar chiar de pe alte continente, o constituie ornitofauna ei deosebită, unică �n lume. Delta este străbătută de mai multe importante trasee de migraţie ale păsărilor, care �i conferă o bogăţie faunistică surprinzătoare, păsările fiind reprezentate prin cca 320 specii.
In deltă �şi găseşte loc de popas raţa de gheţuri, provenind de dincolo de cercul polar, cuibăreşte chira de baltă, ce iernează �n Africa de sud, aici exisă cea mai mare colonie europeană de pelicani şi trăiesc �n număr impresionant cormoranii mici, st�rcii galbeni, ţigănuşii şi lopătarii, toate fiind socotite rarităţi �n celelalte ţări ale Europei.
Locurile tainice din raza localităţilor Sf�ntu Gheorghe şi C.A. Rosetti adăpostesc cuiburi de mai mulţi metri cubi ai ultimilor codalbi; aici s-au retras ultimele c�teva exemplare din ţară al şoimului dunărean.
Pe litoral bancurile şi insulele de nisip, oferă adăpost pentru coloniile miilor de chire, loc de popas raţelor şi diferitelor specii de fluierari,pentru fugaci, ploieri etc. sosite �n pasaj.O parte din aceste păsări sunt de interes cinegetic, fiind obiectul activităţii v�nătoreşti (g�ştele, raţele, fazanul, lişiţa, fluierarii etc.). Altele constituie atracţie turistică iar alte specii, dintre care mai multe pe cale de dispariţie, formează subiectul unor cercetări speciale.
|
